Vrei să știi cine este cu adevărat lângă tine?
Servește-i ce-ți servește, spune “nu” zâmbind, bucură-te de ceea ce ai..
..dacă poți..
..pentru că ce primești ca răspuns e posibil să îți răstoarne toată istoria în suflet..
Ești conștient că nu ești tu ăla care să se comporte în felul acesta, te macină tot ce te definește, dar înveți ceva. Ajută la detașare, dar aduce mai multă durere decât credeai că poți suporta.
Să fie clar: de durere nu scapi, dar te modelezi într-un fel cum n-ai crezut vreodată că poți ajunge.
Ce faci cu această experiență?
Simplu: te călești pentru următoarea experiență care, din proprie experiență, mai mult ca sigur va fi mai usturătoare.
Nu știu cum se face că, cu timpul, ajungi să intelegi că iadul prin care treci tu conștient e insignifiant comparativ cu iadul pe care-l traiește cel ce te-a ajutat să suferi.
Printre cele mai grele lecții e cea ce te face să înțelegi că nu ești în măsură să ajuți pe cel ce te sapă, apocalipsa e pe persoană fizică.
Ce mediu pot crea în jurul meu ca viața să aibă șanse să se manifeste mai plăcut?
Cu alte cuvinte: ce fac eu în fiecare clipă să îmbunătățesc calitatea vieții în jurul meu?
Se zice des să stai la masă să discuți.. în frangleza: “what do you bring to the table?”
Asta nu are nici o legatură cu gătitul, curățenia, veniturile, excursiile, etc.
Fac mâncare, dar îi scot ochii ăluia care mănâncă..
Fac curat, dar condiționez acțiunea mea cu “uite ce fac eu pentru tine, tu ce faci pentru mine?”
Fac un cadou, dar nu las omul să se bucure de el..
Merg într-o excursie, dar stric buna dispoziție înainte de a ieși din casă..
Am dorit ani de zile liniște și pace; mi-am dat seama că liniștea e imposibilă, pacea e o traiectorie în viață.
