Îți ofer o lacrimă în semn de mulțumire.
Am pus totul în ea.
Te rog, las-o să înflorească, să se bucure și altul de ea:
La un semn deschis-a ochii să observe cum chiar el
A creat în mediul casei o junglă cu fel de fel
De emoții nepermise în ograda lui defel –
Se hrănește cu gunoaie strânse bine tot de el.
Cel umil pesemne-nvață din a Vieții grea povață
Și înfruntă frici și piedici puse chiar de El în față
Și învață să le guste, le întoarce ba pe față
Ba pe partea aia coaptă s-o pună în evidență..
Să distribuie naturii în al său curs uniform
Ale sale triste lecții – mulțumire în conform
Cu puterea de iubire de dat lumii chiar și-n somn..
Am cules iubirea toată și-am creat din Om un Domn.



